România la un pas de civilizaţie

De când România a intrat oficial în Uniunea Europeană se fac din ce în ce mai multe mediatizări "importate". Se încearcă educarea unui popor în ansamblu necivilizat. Există oameni care se zbat să facă acest lucru, însă din păcate sunt prea puţini. Zi de zi vedem intersecţii din ce în ce mai aglomerate, oameni din ce în ce mai agitaţi (preocupaţi se pare de propriile interese de moment), cerşetori (au existat oricum în permanenţă), sărăcie, bogăţie, oraşe devenite struţo-cămile sau conglomerate de oameni fără un domiciliu fix. Nu ar fi lucruri ieşite din comun, însă ceea ce este greşit în tot acest scenariu este lipsa de preocupare globală. Toată lumea aleargă pentru propriile interese şi puţini sunt cei care încearcă să schimbe ceva. Trăim într-o mare degringoladă şi dorim să ne fie mai bine. Îi criticăm pe alţii pentru că aruncă o hârtie pe jos în timp ce scuipăm seminţe din maşini de lux. Suntem la început şi ar trebui să fim mai puţin îngăduitori cu ipocriţii şi parveniţii. Educaţia lasă de dorit. Copii cresc în medii nocive, ascultând manele şi fumând la colţurile şcolilor, în timp ce alţii care au parte de o educaţie normală se zbat într-o societate care pare să nu îi suporte. La ştiri vezi numai dezbateri din politică şi te străduieşti să ţii pasul cu informaţia venită din acest domeniu pentru a şti pe cine vei vota ca apoi să îi înjuri pentru că fac averi colosale pe bani publici. Economia este în creştere şi, cu toată criza mondială care bate la uşă, Băsescu ne comunică, în urma unor informaţii primite de la cei care fac sondaje economice, că şi pentru 2009 se estimează o creştere semnificativă.

În plină campanie electorală partidele se acuză reciproc, banii publici sunt alocaţi pentru campanii locale, iar cetăţeanul este complet derutat. Profesorii ies în stradă pentru că Guvernul îi duce cu zăhărelul, celelalte categorii se consideră discriminate şi îşi cer şi ele drepturile. Benzina şi motorina sunt la fel de scumpe deşi preţul ţiţeiului a scăzut la jumătate. Pare preludiul unei crize, însă nu mai putem spune că România poate trece printr-o criză. Românul s-a obişnuit. Nu contează că salariile nu cresc, iar taxele se măresc de la lună la lună. Viaţa merge mai departe, manelele tot vor cânta pe strada, grătarul va rămâne aprins şi pădurile la fel de pline de gunoaie.

Pentru a obţine sau schimba un document, pentru a înmatricula o maşină sau pentru orice alt act de care cetăţeanul român are nevoie trebuie să se plimbe dintr-o parte în alta fiind practic imposibil să obţină toate cele necesare într-o singură zi. Uneori durează chiar şi până la o săptămână sau mai mult, pentru că programul instituţiilor de stat este unul rămas de pe timpul comuniştilor. Nu lucrezi la stat...atunci ai de suferit. Şi chiar şi după ce obţii toate documentele de care ai nevoie este posibil să dai peste un nea Gigi care se bate cu pumnul în piept că îti mai trebuie ceva deşi cu o zi înainte când l-ai întrebat îţi spusese cu totul altceva. Dar de ce să ne împiedicăm de aceste mici "delicii" ale ţărişoarei în care trăim. Sincer am fost profund surprins că băncile au reuşit, cu succes chiar, să implementeze serviciul de Home Banking, subţiind cozile de la ghişee. De ce nu s-ar putea face ceva similar şi în cazul obţinerii documentelor? De ce trebuie să alergăm atât pentru a plăti nişte taxe? De ce nu vine statul la noi să ni le ceară? De ce sunt obligaţi pensionarii să stea la cozi interminabile pentru a demonstra că nu au murit şi că încă îşi mai pot primi pensia? Răspunsul este simplu...pentru că se poate.

Apoi să nu mai vorbim despre şpagă. Unii trăiesc numai din asta şi nu mă refer aici la ospătari, barmani sau recepţioneri. Nu ştiu în ce moment al existenţei acestui popor nu va mai exista această practică. Poate că niciodată, însă îmi place să fiu optimist. Din păcate fie că te duci să îţi iei trei fiare să îţi faci un grilaj la geam, fie că vrei să treci examenul auto pe bună ştiinţă tot de această practică dai. Trebuie însă să înţelegem şi noi că vremurile sunt grele, invidia mare şi criza în vigoare. Cum să nu fii invidios când stai la semafor şi vezi lângă tine un BWV seria 5 din care se aude suav o manea? Te întrebi de unde a avut asta bani? Ce face de îşi permite o astfel de maşină? Şi te consolezi repede...e băiat de bani gata...are tăticu banu'. A doua zi te poţi trezi la birou că tragi şi mai tare pentru o promovare, îţi poţi face un credit bancar pentru o maşină dacă te ţine buzunarul, poţi lua şpagă (asta dacă îţi permiţi) sau poţi ignora aceste lucruri pentru a putea merge mai departe.

Cu toate astea sunt şi lucruri bune. Mergem încet dar sigur. Uniunea Europeană ne dă bani, însă nu suntem în stare să îi investim în centre turistice moderne, agro-turism sau alt tip de turism. Nu putem să îi investim fie pentru că nu mai e loc, fie pentru că acolo unde e nu vine lumea. Sunt însă şi români deştepţi, chiar mulţi şi se pot găsi soluţii. Românul cât va trăi se va distra, fie cu manea fie cu altceva aşa că cei din turism nu ar trebui să îşi facă mari probleme.
Sunt bani de la Uniune şi pentru domeniul energetic, însă este greu să convingi un român care are o maşină de teren ce consumă 20l/100 km că poate să economisească în afacerea pe care o are jumătate din energia electrică pe care o consumă doar modernizându-şi reţeaua electrică şi sursele de energie, reducând astfel şi amprenta de carbon, făcând un bine mediului. Cu timpul însă va exista legislaţie care va impune acest lucru. A face legea cu biciul este eficient în astfel de situaţii, însă probabil atunci când interesele celor din Parlament vor fi uitate şi legile Uniunii forţat aplicate.

Mergem într-o direcţie bună şi puţini se aşteptau să ajungem aici în urmă cu 20 de ani. Părinţii noştrii (şi vorbesc aici pentru cei din aceaşi categorie de vârstă cu mine) au trecut prin multe şi de aceea trebuie să îi respectăm. S-au chinuit mult, iar noi nici măcar nu putem cunoaşte greutăţile pe care le aveau ei. Noi avem alte probleme ... trebuie să continuăm ceea ce ei au început şi să le oferim un loc de cinste, nu să îi plimbăm prin spitale, la cozi pentru pensii sau taxe. Va trebui să ne educăm copii corespunzător pentru a putea trăi într-o societate civilizată. Numai Dumnezeu poate şti însă ce ne rezervă viitorul.