11/18/2008

Capitalismul şi criza financiară

Toată lumea este panicată de această criză mondială. Ce facem cu această criză? De unde a venit şi unde se duce? Cum o controlăm? E bine să ne ţinem banii la saltea sau să îi ţinem în bancă? E bine să facem investiţii sau să reducem cheltuielile? Acestea sunt întrebări la care nimeni nu cred ca are un răspuns bine stabilit. Este adevărat că majoritatea specialiştilor din domeniul financiar recomandă prudenţă, însă colaborată cu încredere în sistemul bancar. Cum aşa? Pai ori sunt prudent ori am încredere în bănci? Păi trebuie să fiu prudent, adică să nu fac prea multe cheltuieli personale, să nu îmi mai cumpăr 2 covrigi dimineaţa în drum spre serviciu ci să îmi cumpăr unul singur, în schimb însă să economisesc aceşti bani şi să îi pun în bancă. Păi e frumos? S-au terminat fondurile şi trebuie să finanţăm băncile? Normal. Băncile ne-au dat credite cu dobândă, s-au terminat bănuţii şi români nu mai plătesc. Veţi spune da...nu mai plătesc însă obiectele pentru care s-au făcut creditele vor fi confiscate. Aşa şi? Să vedem cui o să vândă o bancă un apartament confiscat dacă piaţa imobiliară nu stă pe roze. Dar nu-i nimic. Datoria românului rămâne datorie şi într-un fel sau altul va fi achitată. Normal ... asta e criza fraţilor. Şi nu porneşte de la noi ci de la bazaţii americani.

Economia americană a exploatat la maxim mecanismele financiare pentru a face profit şi a trece mai departe, fără a realiza ceva benefic. Multe companii mari au fost cumpărate şi apoi vândute mai scump sau chiar vândute pe bucăţi astfel încât profitul unei astfel de afaceri să fie maxim. Şi câte astfel de mecanisme ocolitoare credeţi că ar fi putut suporta o economie proiectată pentru dezvoltare? Răspunsul l-am aflat cu toţii...până acum. Practic această economie a explodat ca un balon de săpun, lucrurile însă fiind bine ştiute de toţi cei împlicaţi în aceste procese financiare. Şi cum SUA conduce lumea, fie că ne place sau nu, toată această criză financiară s-a răspândit ca un virus în toată lumea.

Care a fost însă răspunsul preşedintelui Bush la toate acuzaţiile venite din partea americanilor privind criza mondială? O scuză penibilă că totuşi capitalismul este cel mai bun sistem economic care a fost inventat. Dacă Bush a spus asta înseamnă că situaţia este gravă, foarte gravă. Răspunsul de fapt a fost adresat marxiştilor din America Latină, pentru care criza actuală le dă dreptul de a-şi accentua lupta împotriva imperialismului american.

Se pune în discuţie eficacitatea capitalismului, pe fondul evoluţiei actuale, şi de asemenea faptul că totuşi putea fi inventat un sistem mai bun. Până la aceste discuţii însă abordarea lui Bush este strict diversionistă. Este vorba de a incrimina, fără echivocuri şi menajamente, un anumit tip de capitalism, mutant sau deviant, care a ajuns să fie practicat, îndeosebi în America, şi care, în căutarea unui profit facil şi rapid, financiarizează exagerat economia prin îndepărtarea tranzacţiilor financiare de economia reală.

Numai vreo 5% din transferurile valutare mai reprezintă mijlociri de tranzacţii reale, restul constituind doar speculaţii cu valute pe curs sau pe dobânzi. Financiarizarea economiei în ţările dezvoltate, îndeosebi în SUA, este însă canalul marilor profituri, juvăţul cu care se subjuga economia reala şi aspiratorul câştigurilor din ţările slabe. Punerea în discuţie a capitalismului nu este o chestiune de moment totuşi, întrucât nu au fost afectate serios (asta însemnând prăbuşirea unor întregi industrii sau reducerea nivelul de trai al locuitorilor) ţările dezvoltate, ci doar cele în care este prezentă această subjugare economică.

Sunt însă semne serioase care ne duc la contestaţiile capitalismului actual cum ar fi prăbuşirea băncilor de investiţii, pieţelor bursiere ipotecare, fondurilor de operaţiuni la termen sau concluzionarea prin antrenarea de grave turbulenţe pentru instituţiile financiare indispensabile ca băncile comerciale sau societăţile de asigurări. Toate aceste efecte sunt produse de speculaţiile financiare făcute la nivelul economiei actuale.

Ce este însă ciudat este faptul că singura replică a autorităţilor publice americane a fost ca, la ananghie, să abandoneze poveştile pe care le spuneau concetăţenilor lor, dar şi responsabililor în materie de pe alte meridiane despre economia de piaţă, despre virtuţile capitalului privat şi avantajele dereglementărilor pentru a lăsa câmp liber forţelor pieţei, şi să scoată de la naftalină hulitul capitalism de stat.

Toate aceste comentarii sunt inspirate din spusele specialiştilor financiari şi nu sunt concluzii la care am ajuns prin propriile forţe de analiză, întrucât experienţa mea în acest domeniu nu este foarte vastă şi sincer să fiu încerc să o îmbunătăţesc numai pentru a putea combate un sistem pe care îl consider inoportun unei evoluţii normale a societăţii.

Şi ca să nu lăsăm lucrurile atât de serioase m-am gândit să vă arăt şi cum poate fi privit capitalismul din mai multe ţări.

CAPITALISM TRADIŢIONAL
Ai două vaci.
Vinzi una şi cumperi un taur.
Cireada se înmulţeşte iar economia prosperă.
Le vinzi şi ieşi la pensie cu câştigul.

COMPANIE AMERICANĂ
Ai două vaci.
Vinzi una şi o forţezi pe cealaltă să producă lapte cât pentru patru.
Eşti surprins când vaca moare.

COMPANIE FRANCEZĂ
Ai două vaci.
Faci greva pentru că doreşti să ai trei vaci.

COMPANIE JAPONEZĂ
Ai două vaci. Le reproiectezi astfel încât să fie de zece ori mai mici decât o vacă obişnuită şi să producă de douăzeci de ori mai mult lapte.
Apoi creezi imagini animate inteligente ale vacii, numite Cowkemon, şi le promovezi la scară globală.

COMPANIE GERMANĂ
Ai două vaci. Le reproiectezi astfel încât să trăiască 100 de ani, să mănânce o dată pe luna şi să se mulgă singure.

COMPANIE BRITANICĂ
Ai două vaci.
Amândoua sunt nebune.

COMPANIE ITALIANĂ
Ai două vaci, dar nu ştii unde sunt.
Pleci în pauza de prânz.

COMPANIE RUSEASCĂ
Ai două vaci.
Le numeri şi afli că ai 5 vaci.
Le numeri din nou şi afli că ai 42 de vaci.
Le numeri din nou şi afli că ai 12 vaci.
Te opreşti din numărat vaci şi deschizi altă sticlă de vodcă.

COMPANIE ELVEŢIANĂ
Ai 1000 de vaci, dintre care niciuna nu-ţi aparţine.
Facturezi celorlalţi cheltuieli de depozitare.

COMPANIE INDIANĂ
Ai două vaci.
Te închini la ele.

COMPANIE CHINEZĂ
Ai două vaci. Ai 300 de oameni care le mulg.
Declari şomaj zero, productivitate bovină înaltă şi arestezi reporterul care a publicat cifrele.

COMPANIE ROMÂNEASCĂ
Ai 5 vaci, costuri cât de 10, mulgi doar 3, alergi bezmetic printre ele, mai aduci personal pentru alte 5, dai faliment şi dai vina pe bou.

Completare personală a ţăranului Ioan Doncă
ASOCIAŢIE FAMILIALĂ PRAHOVEANĂ
N-ai nici o vacă. Contractezi două cu statul şi faci vilă cu fonduri U.E., pe care o declari grajd.
Reziliezi contractul pe motiv de regiune defavorizată calamitată. O iei de la capat.
Ceilalţi se uită ca viţelu la poarta nouă a vilei celei noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu