12/14/2009

Analize

Există momente în viaţă în care ar trebui să te opreşti pur şi simplu din mersul devenit deja banal. Ar trebui să te opreşti şi să te întrebi dacă drumul pe care eşti este cel bun. Din păcate frenezia cu care ne trăim viaţa, persoanele din anturajul în care trăim, agitaţia permanentă sau dimpotrivă liniştea prea multă ne opresc din a ne opri şi a ne întreba dacă am ajuns unde ne-am dorit. Uneori realizezi că îţi lipseşte ceva. Nu ar trebui să te întrebi oare dacă acest sentiment nu este acela că de fapt nu eşti acolo unde ai fi vrut să fii?

Am dat din întâmplare, navigând pe internet, peste o conferinţă susţinută de Stefan Sagmeister în care el spune că la fiecare 7 ani se opreşte din drumul pe care este şi un an de zile încearcă să descopere dacă ceea ce face este bine, dacă nu poate aduce ceva inovator şi dacă poate continua sau nu într-un anumit mod. Atunci când am aflat despre această idee mi-am dat seama că şi eu am făcut câteva astfel de opriri până acum, însă fără să le conştientizez din acest punct de vedere.



Sunt oameni care o viaţă întreagă nu se gândesc să procedeze astfel, sunt atât de obişnuiţi cu viaţa pe care o duc încât orice schimbare este considerată ca un atac şi este privită cu scepticism şi irascibilitate. Trebuie să recunoaştem că sunt mulţi astfel de oameni. Cred că dacă îţi stabileşti anumite obiective, după o analiză corespunzătore este aproape imposibil să nu găseşti modalităţi de realizare. Într-un fel sau altul vei decide dacă într-un final vei putea ajunge sau nu acolo şi de obicei nu poţi avea o garanţie. De fapt aşa e în viaţă, nu poţi obţine prea des garanţii.

Eu sunt decis să mă schimb. Vreau să fie o schimbare clară, pe care să fiu mulţumit şi împăcat că am făcut-o. De fiecare dată însă sunt temeri care te împiedică să priveşti mai departe. Îţi faci mai multe calcule şi uneori chiar îţi lipsesc modalităţile. Vrei să ajungi undeva dar nu poţi vedea modurile de realizare. Dacă însă ai răbdare sunt convins că Dumnezeu îţi va da răspunsurile de care ai nevoie. Aşa cred că s-a întâmplat şi în cazul meu. Am acum răspunsul pentru modalităţile prin care aş putea să fac schimbarea. Am început deci să fac demersurile necesare pentru a putea merge pe drumul schimbării. Sper ca totul să decurgă bine, iar soluţia odată arătată pentru mine cel puţin este greu să nu conducă la realizarea acestei schimbări. Oricât de greu ar fi sunt convins că aş încerca până aş reuşi. Nu aş renunţa, iar dacă aş cădea de fiecare dată m-aş ridica şi dacă va fi nevoie o voi lua de la capăt. Oare câţi ar proceda la fel? Destul de mulţi, însă nu atât de mulţi ca cei care ar renunţa.

Am conştientizat acum că o reanaliză completă a tot ceea ce eşti, a tot ceea ce vrei să faci şi a tot ceea ce nu ai apucat să faci este absolut necesară şi binevenită. Chiar dacă nu o conştientizezi în acest mod ea te poate ajuta să mergi acolo unde trebuie. Nu este bine să pierzi atât de mult timp pentru a realiza de fapt că drumul tău este altul. Fă deci tot ce îţi stă în puteri pentru a merge acolo unde vrei de fapt să mergi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu