Ce poţi face cu 25.000 Euro de la UE dacă eşti tânăr

Cumperi stupi, un tractor sau 10 ha de teren.

500 de tineri fermieri au primit anul trecut până la 25.000 de euro, bani puşi la bătaie de Uniunea Europeană pentru crearea de noi business-uri agricole, dar doar trei din zece au pornit o afacere de la zero în agricultură, restul preferând să îşi extindă business-ul sau să îl modernizeze.

Astfel, dacă iniţial programul "celor 25.000 de euro pentru tineri" era gândit pentru a-i determina pe aceştia să se întoarcă la sat, potrivit unui sondaj realizat de Ziarul Financiar în rândul celor care au luat finanţare, majoritatea sunt mici antreprenori care au deja afaceri în agricultură în zonele rurale şi nicidecum tineri care renunţă la jobul din oraş pentru a lucra pământul la ţară.

Metoda de obţinere a banilor este simplă - chiar dacă finanţarea de la UE nu acoperă integral o investiţie într-o fermă, marele avantaj este că suma de până la 25.000 de euro nu trebuie dată înapoi. În plus, fermierul trebuie doar să demonstreze în trei ani că a investit cel puţin 30% din această sumă în agricultură.

Aşa se face că mulţi agricultori sub 40 de ani, care aveau deja afaceri în acest sector, au preferat să solicite acest ajutor decât să facă rost de bani de la bănci pentru investiţii în modernizarea fermelor, ca mai apoi să primească deconturile de la UE.

Acest traseu trebuie parcurs pentru oricare altă măsură de finanţare europeană pentru dezvoltare rurală.

"Principalul obiectiv al acestei măsuri este creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii", spun reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

De cealaltă parte, datele arată că proiectul ajută mai ales companiile cărora le-au fost respinse alte dosare fiind considerate nefinanţabile pe alte măsuri decât persoanele fizice care doresc să îşi înceapa o afacere în agricultură, principalul scop al autorităţilor.



Bani pentru lubeniţă, cartofi şi ceapă

"Am vrut să îmi cumpăr un tractor, un plug şi un disc. Mi-am creat o firmă pentru a aplica pe Măsura 121, care permite modernizarea exploataţiilor agricole (măsura care are alocată una dintre cele mai importante sume - aproape 885 mil. euro - n. red.), dar mi-am dat seama că nu voi avea bani şi nici nu voi obţine o cofinanţare din partea unei bănci pentru a face mai întâi investiţia, ca apoi să îmi fie decontată jumătate din suma de la UE. Aşa mi-a venit ideea să aplic pe această măsură. Banii, chiar dacă sunt mai puţini, sunt nerambursabili, nu trebuie decât să îi iei şi să investeşti cel puţin 30% în modernizarea fermei", explică Nicolae Silvasi.

Silvasi este unul dintre cei 500 de fermieri cruia i s-a acceptat proiectul pentru achiziţia de utilaje pentru restructurarea şi modernizarea exploataţiei agricole din judeţul Timiş pe Măsura 112, de instalare a tinerilor fermieri. Silvasi lucrează 98 de hectare de teren agricol, dintre care 45 ha sunt în proprietate, cultivând grâu, lubeniţă, cartofi şi ceapă. "În afară de faptul că am primit prima tranşă, adică 60% din bani, din cei 25.000 de euro, plafonul maxim pentru această măsura, nu s-a schimbat nimic. Mare lucru nu pot face cu banii aceştia, eventual doar să-mi cumpăr un tractor. Este ca şi când îţi pune cineva bani pe masă, iar tu nu te poţi atinge de ei", crede Silvasi, care a putut aplica pentru instalarea tinerilor fermieri pentru că încă nu împlinise 40 de ani.

O alta condiţie pentru a se putea număra printre beneficiarii fondurilor europene a fost să se înscrie în cadrul unei asociaţii agricole din judeţ, pentru a obţine un punctaj mai mare.

Măsura pentru instalarea tinerilor fermieri, cuprinsă în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, are alocat un fond total de peste 337 milioane de euro. Majoritatea fermierilor sunt în situaţia lui Nicolae Silvasi, doar 30% din proiectele selectate în perioada decembrie 2008 - martie 2009 fiind exclusiv pentru instalarea de tineri fermieri sau pentru înfiinţarea unor companii agricole. Restul au aplicat pentru modernizarea fermelor sau pentru extinderea acestora. O mare parte din cei care au aplicat şi au primit prima tranţă de bani au fost apicultorii, ale căror investiţii nu se ridică la un nivel atât de mare ca în cazul agricultorilor care se ocupă de culturi mari (grâu, porumb, floarea-soarelui).



Miere în curtea casei

Cristina Sipoş locuieşte în Teiuş, în judeţul Alba, şi a învăţat apicultura de la soţul său care are stupi de 35 de ani. Anul trecut, când s-a lansat măsura de instalare a tinerilor fermieri, şi-a făcut un calcul şi a decis să îşi înceapă propria afacere cu miere în curtea casei, banii de la UE putând fi investiţi în lăzi şi albine.

"Cu banii de la UE trebuie să îmi dezvolt o afacere în trei ani. Acum am 30 de stupi, iar potrivit planului de afaceri pe care l-am prezentat, trebuie să am 90. Am luat 19.000 de euro cu care voi cumpara albine, o centrifugă cu motor şi lăzi de albine. În trei ani autorităţile vor face primul control pentru a vedea dacă am investit în apicultură. Eu deja am făcut însă o parte din achiziţii", spune Sipoş.

Familia sa vinde mierea pe care o produce, după care produsul ajunge la export. "Dacă o vindem de acasă luăm 12 lei/kg, dar eu prefer să o vând cu 8,8 lei angro unei companii din Blaj pentru că primesc toţi banii odată. Cu cele 200 de familii de albine pe care le avem producem peste două tone de miere, dar la ce costuri avem, nu trăim deocamdată din meseria asta, mai ales că nu avem mereu producţie bună", este de părere Cristina Sipoş.



Cine este eligibil

Potrivit Ghidului Solicitantului pe această măsură, planul de afaceri al beneficiarului trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează demonstrând că cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei. Această modalitate simplă de a atrage bani din fondurile europene, fără a cheltui toţi banii în fermă, a atras 3.363 de persoane care au depus dosare în valoare de 72 mil. euro. Cu toate acestea, până în prezent au fost selectate doar 512 proiecte.

"Din acestea au fost contractate 507 proiecte cu o valoare publică de 10 milioane de euro şi s-au efectuat plăţi de şase milioane de euro", spun reprezentanţii Ministerului Agriculturii. Unul dintre micii antreprenori este şi Florin Draşovean din Alba, de 26 de ani, care şi-a creat propria ferma în comuna Berghin, având 100 de hectare de teren agricol.

"Am aplicat şi pe alte măsuri, dar nu ne-am încadrat, fie că nu lucram ecologic, fie că nu îndeplineam alte condiţii. Am primit punctaj bun pentru că eram tânăr şi aveam o suprafaţă de 26 UDE. M-au punctat şi pentru că firmă a fost nou înfiinţată", spune Draşovean.

Articol preluat din Ziarul Financiar - Cristina Stoian 03.03.2010